Sărbătoare

Crăciun!

Îndrăgostește-mă de tine!

Lasă-mă să mă bucur de tine, să stau pur și simplu și să mă gandesc la tot ce ține de tine. Lasă-mă să mă bucur de fiecare dată când vii, și lasă-mă să fiu tristă ori de câte ori pleci.

Fii drăguț cu mine anul ăsta Crăciunule, pentru că e primul an când te împart și nu știu cum să reacționez, cum să mă comport. Dar tu mă vei susține, nu-i așa? N-o să te superi pe mine dacă voi face vreo stângăcie, vei zâmbi cu drag și-mi vei da încă o șansă, pentru că anul ăsta am fost cuminte,parol! Vezi? D'asta îmi ești atât de drag! Abia aștept să te văd din nou, să simt o oază de liniște când vii, să mă simt ocrotită și în siguranță. Să mă simt golită de prejudecăți, probleme, griji, și gânduri rele. Să mă simt liberă.

Îți mulțumesc Crăciunule că anul ăsta vei fi minunat!

Mama are întotdeauna dreptate.

Azi mi s-a adeverit pentru a nu știu câta oară că mama avea dreptate când îmi spunea că de ce mi-e frică nu scap. Mi-a fost frică azi și n-am scăpat. Dar să privim partea pozitivă a lucrurilor (da, întotdeauna există o parte pozitivă!): în felul ăsta lucrurile devin mult mai previzibile, nu? Deci am trecut la treabă, m-am apucat din timp de ce aveam de făcut ca să fiu sigură că o să am un rezultat satisfăcător. Și așa a fost, chiar dacă s-a lăsat cu bășici în palme și julituri la degete:)) Dacă tot știu că nu scap, macar să iasă ceva bun din asta :))

Așadar m-am gândit să trec pe o foaie toate lucrurile de care mi-e teamă sau pe care mi-aș dori să le ocolesc/amân cât mai mult posibil.

Lista e lungă tare, dar cine e #1? Carnetuuuu'! Mi-am scos cartea aia colorată urât și plină de semne din birou, pe care o simt cum mă bântuie, și am pregatit-o de "atac"! :)

Deci dacă învățăm să privim lucrurile și din alte perspective, să ne învingem frica și să ne asumăm riscuri, poate n-o să iasă mereu totul cum am plănuit, dar măcar vom ști când o vom lua din nou de la capăt, ce nu trebuie să facem, sau unde nu vrem să ajungem.

PS: promit că voi încerca să nu-mi mai fie frică nici de întuneric pentru că poate la un moment dat, nu va mai exista acel bec sau lumină care mă salvează de fiecare dată :)

Ce mi-a rămas în cap pe scurt, pe lângă prăjiturele.

Cu ocazia participării la Blogs,brands&cookies, mi-au rămas totuși întipărite niște idei în cap, precum: "nobody wants to hire the real you!"(Bogdana Butnar) prin urmare e de lucrat la brandul personal la care vreau să ajung, pentru că "nimănui nu-i pasă de tine!" (Adrian Soare) => deci am multe de învățat, de recuperat, de creat planuri și scheme pe care să le urmez pas cu pas.

Trecând în revistă faptul că trebuie să mă definesc, să mă inventez, să interacționez și să reușesc să mă și mențin acolo unde am ajuns, după cum spunea Sorin Tudor, presimt că 2011 va fi un an foarte plin.

Luând în considerare că "prima impresie se transformă în reputație" (Mihaela Berciu) promit să fiu mult mai atentă pe viitor la capitolul acesta pentru că de cele mai multe ori am tendința de a lăsa impresia de imaturitate (o fi sau nu așa?...în caz că este, promit să mă maturizez treptat:D )

Cam astea cred că sunt ideile (pe scurt) pe care trebuie să le am în vedere pentru anul viitor, so, sper să dospească frumos încât să iasă niște rezultate minunate :)

Șoșoni

”șoșon-galoșii mei! mi i-ați pierdut pe drum!”

( I.L.Caragiale - De închiriat )

În șoșoni stau și eu și îl citesc pe Caragiale încercând să tot trag de timp încât să nu mă apuc de proiectul pentru facultate. Și uite atitudinea de care vreau să scap în 2011! Dacă un lucru trebuie făcut, atunci el are un scop care poate duce la un rezultat. Deci, de ce să amân o realizare doar pentru că este duminică după-amiaza și subconștientul îmi spune ”stai și lenevește măcar cinci minute, e timp, nu au intrat orele în sac”? 

Toate întâmplările din viața noastră trebuie să își urmeze cursul natural și să nu lăsăm alți factori să intervină. De exemplu: dacă nu termin proiectul, nu intru în examen. Dacă îl termin mai repede, pot deja să mai fac și ceva în plus  (cum ar fi o listă ”Things to do in 2011”), ceea ce ar fi minunat, nu-i așa?

Concluzia: mă apuc de teme! Îmi urez spor la lucru și o minte luminată încât să termin cât mai repede! 

Reteta blogului meu

       Trebuie sa-i multumesc Corinei pentru ca m-a convins sa scriu acest post. Nu stiu daca e cliseic sau nu dar, sa purcedem si sa vedem ce iese :)

Reteta blogului meu:

Incrediente:

Timp (cam dupa cat faci rost in ziua respectiva)

Curaj 100 grame (ca doar incepi un alt nivel:P) 

Suflet (caaaaaaat cuprinde!!)

Idei (preferabil proaspete si deosebite!)

Cuvinte (suficiente cat sa iti dospeasca ideea frumos)

Mod de preparare:

Se ia fereastra "www.blogspot.com" ,  timpul  si curajul si  se creaza un profil cu poze, informatii personale si alte mirodenii. Cand se ajunge la o compozitie omogena, care te defineste, adaugi ideile transpuse in cuvinte si formezi un mesaj. Ai grija totusi, sa nu fie nici prea dens incat sa nu-l inteleaga nimeni, nici prea dulce sa intri in diabet daca il citesti si nici prea urat sa-ti lase un gust amar. Vezi tu, dupa gust, dupa sufletul tau. Ca tot veni vorba, sa nu uiti de ingredientul secret;) 

Daca adaugi si niste suflet nu are cum sa nu-ti iasa delicios! Apoi il bagi la cuptor si voila! uite ce frumos creste blogul in idei, sperante si zambete!

PS: se serveste alaturi de curiozitate si rabdare .

Bon appetit! 

Acest articol a fost scris pentru concursul Brands, Blogs and Cookies si Blogway” (brandblogscookies.wordpress.com si www.blogway.ro)

#10.Poziție

      "Să fie oare un semn?" m-am gândit azi când a aterizat avionașul în mâinile mele.

În ce poziție mă aflu acum? a fost prima întrebare care mi-a străbătut materia cenușie.

În funcție din ce unghi privesc problema, sunt în diferite ipostaze. Eu mă consider micuță dar cu multe speranțe și planuri care sper că vor prinde contur în curând, sau cel puțin o să-mi dau silința să fie așa . Sunt exemple de persoane la 20 de ani care au deja niște ani de experiență în a face ceea ce și-au dorit sau persoane care nu au planificat pe termen lung nimic mai mult decât seara de Revelion. Totuși, dacă trăiește sau nu capra vecinului rămâne problema lui. Trebuie să ne analizăm foarte bine pașii pe care vrem să îi urmăm, și bineînteles ținta la care vrem să ajungem. Incă privesc avionașul pe birou. Totul va fi bine. 

Promit să pornesc la drum cu un zâmbet larg pe față, multă răbdare, entuziasm, perseverență și muncă. 

Dulciuri

Acum zâmbesc. Știi cum e să îți fie dor de dulciurile din trecut, să îți aduci aminte cu placere de cât de gustoase erau? Mi-e tare dor de dulce, dar e post. Azi am fost ispitită, l-am vazut, am vrut să mă înfrupt, dar am refuzat. Nu e bine! Dulcele nu este sănătos! Indiferent cât de dor îți este și cât de mult îți place, trebuie să tai totul de la rădăcină, să nu mai mananci dulciuri, să nu te mai gândești, pentru că mai mult rău îți faci. Așadar, l-am ignorat azi și a fost bine.M-a ignorat și el la rândul lui. E minunat să fii la "cură de dulciuri"! Te simti alt om, ești alt om. Să sperăm că dulcele nu prinde grai între timp să mă ispitească:) Până atunci, poftă bună pentru tot ce este sanatos! 

A doua zi din decembrie.

Amintirile....ce facem cu ele? Mi s-a spus că dacă dau o prea mare importanță amintirilor, risc să ajung să trăiesc în trecut. Măcar să îmi fac un trecut frumos. Să selectez doar ce îmi aduce un zâmbet pe buze de fiecare dată, ce îmi dă un adevarat război al fluturilor în stomac, și emoții ce duc până la tremuratul întregului corp. În cazul ăsta, voi ține minte întotdeauna Acel moment, clipa în care am trecut la un alt nivel psihic, în care simțeam fericirea cum îmi iese prin toți porii. Trebuie să spun "mulțumesc". Mi-am construit un trecut minunat!