[17.11.2010, seminar, privind razele de soare cu ochii pierduti prin geam]
Cum doare sufletul?ce putere are el asupra mea?de ce imi zboara gandul aiurea desi ma zbat sa-l tin ascuns?incerc sa imi blochez mintea dar nu stiu cum face ca intotdeauna are cheia sa se elibereze fara voia mea.care e rostul tuturor intrebarilor acestora?cu ce ar schimba aflarea raspunsurilor lor starea mea de acum?care e starea mea?oare chiar gandesc prea mult?sau era doar o scuza ca a-mi inchida gura?oare ce face acum?de ce vorbeste profa despre iubire fix in momentul in care eu nu mai stiu ce inseamna?de de trebuie sa existe cursuri care sa ma doara prin simpla lor existenta?de ce nu dezbatem alte subiecte care sa ma duca intr-o lume paralela,departata,unde nu ma afecteaza nimic si pot sa stau cu mintea limpede?oare eu gresesc mereu daca lucrurile tot nu merg bine?de ce trebuie sa depinda de mine modalitatea lui de reactie? Unde am gresit?ce nu a mers bine?de ce?de ce ii este indiferenta persoana mea?de ce are egoul atat de puternic?oare al meu e mai puternic si inca nu realizez asta?sunt egoista..iar..tot timpul trebuie sa fie vorba despre mine:-(mi-as lipi niste aripi si as zbura departe,departe de tine,departe de mine,sa stiu ca nu mai fac rau,ca nu mai sunt judecata,ca sunt departe de mintea mea,ca e gol in jur,ca pot sa rad cu drag fara motiv,sa pot sa iubesc in liniste fara sa intereseze pe nimeni pe cine si de ce,sa iubesc fara sa doara.dar poate ca asta e iubirea defapt,poate ea vine si cu tristete ca sa ma faca sa constientizez,sa profit ca pot sa iubesc.ce ma doare defapt?pot sa iubesc toamna,pot sa iubesc lemnul,pot sa iubesc o imbratisare sau chiar un sarut,pot sa iubesc ochii sau buzele lui,pot sa iubesc o clipa sau mai multe:-)pot sa iubesc orice sau pe oricine,pot sa iubesc momentul in care ma indragostesc,pot sa iubesc un fluture in razele soarelui sau fluturii din stomac atunci cand m-a sarutat prima oara,pot sa iubesc bataturile lui din palme,ochi lui rai si sprancenele stufoase,pot sa iubesc fiorul de pe spate cand ma atinge incet,pot sa iubesc pe parti,pe bucatele,dar nu pot sa il iubesc in intregime,oare?sa incerc?sa imi las sufletul sa ma ghideze?ar fi bine?as putea sa sufar mai rau?ce as putea sa pierd?ar trebui sa schimb ceva?iubesc soarele din diminetile de facultate,iubesc sa-mi strang genunchii la gura cand imi lipseste o imbratisare,iubesc mirosul de cafea si gustul de ceai verde cu miere si lamaie,iubesc ceaiul pe care mi-l faci tu,iubesc tot!cum am ajuns de la tristete si durere si lucruri negative la iubire?oare pentru ca m-am apucat sa scriu,sa ma eliberez,sa ma descarc,sa fie bine?mi-as dori sa ma auda acum,sa citeasca,sa vada ca e ok,ca e totul bine,ca mi-e dor,ca mi-as dori sa-l vad,ca sunt orgolioasa si incapatanata. Cred ca mi-am construit o imagine despre tine,doar in capul meu.tu nu vrei nimic,nu-ti pasa, iti place doar sa ma chinuiesti cu putere,iti place sa-mi demonstrezi ca esti superior si ca tie totul iti este indiferent desi eu nu ti-am cerut asta. scriu,simt,iubesc,gandesc,vreau,pot,stiu,ma ascund, fug, tac, zambesc, privesc, respir.vad? Ce vad?realitatea sau doar ce-mi doresc eu?dar realitatea cum este ea propriu-zisa cine o vede? Toti suntem subiectivi.sunt linistita acum,o raza de soare isi face drum intr-un colt de geam si zambesc.gandul imi zboara iar la tine,inghet.stau blocata acum,s-a scurs tot cursul pe langa mine.nu cred ca suport sa imi capteze atentia iubirea ca subiect. Tac,astept,promit,sper.IUBESC
